thumb image

Ce faceau in trecut adjudecatorii si cum a ajuns aceasta meserie pe meleagurile noastre. Cati adjudecatori numara in prezent Romania

Procesul de modernizare a societatii românesti a cunoscut fenomenul „formelor fara fond”, care a facut obiectul unei teorii speciale, lansata de Titu Maiorescu, adoptata apoi si de Mihai Eminescu. Teoria „formelor fara fond” acuză în esenta copierea masiva a unor forme institutionale, care nu se regasesc în societatea româneasca.  Un astfel de exemplu am intalnit in trecut la CNADNR, prin existenta unei asa numite Comisii de Adjudecare a Disputelor (CAD). Structura inexistent? în legislatia româneasca, CAD a fost copiata din legislatia europeana, o data cu preluarea modelului de contract existent la nivel comunitar, pe care îl încheie un constructor cu o autoritate contractanta. Rolul fundamental al CAD este de a solutiona litigiile ce pot aparea între constructor si beneficiar.  Numai ca, în legislatia româneasca acest rol îl joaca instantele, mai exact curtile de arbitraj. Avantajul utilizarii CAD ar consta în rapiditatea cu care s-ar solutiona disputele (în termen de aproximativ 80 de zile de la data înaintarii unei cereri catre Comisie, aceasta ar urma sa emita o decizie, obligatorie pentru parti).  Surse din CNADNR ne-au explicat ca, de regula, solutia de rezolvare a disputelor în fata Comisiei de Adjudecare a fost folosita în marea majoritate a cazurilor de catre constructori, care au fost cei care au si obtinut câstig de cauza. De ce? O mare lucrare de infrastructura implica multe necunoscute ce apar de-a lungul derularii contractului. Pe lânga problemele ce pot aparea la un proiect major de constructii, beneficiarul, adica CNADNR, sta si sub presiunea opiniei publice, care vrea ca o lucrare sa fie finalizata cât mai repede. Constructorul stie acest lucru si, dupa ce a efectuat sa zicem o treime din lucrare, poate începe sa puna conditii. În multe cazuri, constructorul a câstigat o licitatie cu o oferta pe care stie, din start, ca nu o poate onora. Smecheria consta în faptul ca, pe parcursul derularii proiectului, constructorul obtine conditii mult mai bune prin acte aditionale, dupa ce în prealabil a recurs la CAD, care i-a dat dreptate. CNADNR a vrut, dar nu a reusit, seliminarea  CAD-urile, afirmând ca acest lucru i-ar pune pe constructori în situatia de a se prezenta la licitatii cu o oferta reala si apoi de a executa lucrarile în termenul si la preturile stabilite. În caz contrar, constructorii ar fi nevoiti sa aleaga alegerea calea rezolvarii disputei prin intermediul arbitrajului comercial ( ce ar presupune costuri ridicate – avocati, timp pierdut, bani blocati, etc).  De ce nu a recurs CNADNR la solutia care parea ca o avantajeaza? Fiindca în cadrul companiei, a existat un curent de opinie care pleda cu tarie necesitatea existentei Comisiei de Adjudecare. Acesta era reprezentat de Alina Oprea, fostul sef al Serviciului Raportare si Monitorizare ISPA. Alina Oprea a fost reprezentantul în România al unei structuri intitulate Dispute Resolution Board Foundation, adica chiar structura care stabilea Comisiile de Adjudecare a Disputelor.  Prin 2013 a luat nastere Asociația Adjudecătorilor din România (AAR), care s-a declarat  o organizație nonguvernamentală ce era membru al Dispute Resolution Board Foundation (DRBF).  In prezent, din aceasta Asociație a Adjudecătorilor din Româniafac parte 14 persoane, repartizate in 3 categorii: Tabloul national al adjudecatorilor juristi, Tabloul national al adjudecatorilor economisti si Tabloul national al adjudecatorilor ingineri. Nu avem nicun fel de date legate de numarul disputelor mediate prin intermediul AAR, dar constatam ca asociatia in cauza, infiintata in noiembrie 2012, nu a depus nici un bilant la Finante, nici in 2013 si nici in 2014. Prin urmare nu putem afla ce fel de activitate a desfasurat.  Ce stim insa sigur este ca AAR este condusa, in calitate de presedinte, de avocata Gherghina Oana Ruxandra, ajutata de un prim-vicepresedinte, Gherghina Cristian Liviu. Nu stim daca intre cele doua persoane ce poarta acelasi nume – Gherghina – exista relatii de rudenie sau este doar o simpla coincidenta de nume, dar suntem siguri ca, atunci când intre doua parti apare o disputa, adevarul se afla întotdeauna la mijloc. Cel putin asa zice vorba populara…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *